Am citit astazi un excelent articol/studiu/comentariu despre Piata Carol I scris de Domnul Arhitect Adrian Craciunescu. Da, asa se chema “Piata Revolutiei” in urma cu …mult timp. Acum cativa ani a fost o “dezbatere publica” pe tema “construirii unor zgarie-nori in Piata Revolutiei”. Zgarie-norii erau, de fapt, cladiri propuse pentru a reintregi cu aproximatie ceea ce se prefigurase pe vremuri. In urma cu alti ani, nu foarte multi, municipalitatea a organizat un concurs de urbanism pentru aceeasi piata. Nu numai proiectul castigator, dar si cele de pe locurile 2-3 propuneau, in fapt, cam acelasi lucru, inchiderea unor fronturi stradale, astfel incat: – Sa apara o Piata a Palatului Regal (fosta Carol I) de care vorbeste si articolul. – Sa apara o piata a Ateneului. Da, Ateneul Roman este expus in prezent prin perspective mult prea largi si necontrolate. Acest edificiu are o arhitectura monumentala cu conditia ca aceasta sa fie perceputa din perspective controlate, frontale si nu prea largi. – Piata “Cartofului la protap” ar fi si ea restructurata, inclusiv perspectivele asupra Bisericii Kretzulescu, dar si a fostului CC fiind…
Primesc multe cereri de angajare prin email. Arhitecţi stagiari sau cu drept de semnătură trimit zeci de CV-uri, portofolii şi scrisori de intenţie firmelor de arhitectură care (încă) mai funcţionează. Stagiul obligatoriu de doi ani agravează această situaţie, tinerii noştri colegi fiind presaţi de nevoia de a se angaja. Nu despre criza economică sau despre nedreptăţile pe care stagiatura le presupune vreau să discut, ci despre modul în care Dumneavoastră, dragi colegi, incercaţi să vă vindeţi serviciile. În primul rând, multe dintre solicitări sunt neîngrijite şi superficiale, mergând până la greşeli de scriere, fie în exprimare, fie ortografie. Ştiu că multe sunt de fapt greşeli de dactilografiere, dar totuşi…. CV-urile sunt făcute cel mai adesea pe formate downloadate de pe net. Nu cred ca vreun arhitect este impresionat de CV-PASS, sau CV-ul ”European”! Cred că ar trebui să uitaţi aceste formule plicticoase şi care nu comunică nimic! Fiţi creativi! Arhitectura este creaţie prin excelenţă. Un bun arhitect îşi doreşte colegi creativi şi implicaţi! Pe mine cel puţin nu mă interesează o listă a angajatorilor mai vechi! Nu vă sfiiţi…
M-am inscris la Scoala de la Bunesti in 2008, anul in care a si luat nastere acest proiect, ca student in anul 3 la Facultatea de Arhitectura. Despre initiativa crearii unei scoli practice, in timpul vacantei de vara, am aflat de la dr. arh. Ana Maria Goilav, cadru universitar, co-fondator al acestui proiect, alaturi de prof. dr. Petre Guran (istoric bizantinolog). Am fost atat de mult atras de aceasta idee, originala in Romania, incat am inceput sa ma implic activ an de an, iar acum fac parte, alaturi de mai multi colegi ‘veterani’, din familia Asociatiei Prietenii Scolii de la Bunesti. Viitoarea scoala avea sa fie impartita in doua etape: cea arhitecturala, de construire a cladirilor unui viitor campus, si cea educationala, care se va ocupa de formarea mentala a elevilor si studentilor. Scoala de la Bunesti, aflata acum in faza 1, este o scoala de arhitectura aplicata. Este un loc unde ii vezi pe profesori gandind solutiile constructive si muncind cu studentii, de la egal la egal. Studentii-ucenici, alaturi de profesorii lor, invata si redescopera tehnici traditionale de la…
Într-un articol scris de un domn profesor arhitect acesta îşi spune oful legat de dreptul la semnătură al arhitecţilorşi despre ce ar fi făcut el personal pentru a îmbunătăţi situaţia. Onorabilul profesor discută despre necesitatea măririi taxei pe care arhitectul o plăteşte Ordinului Arhitecţilor din România (de vreo zece ori), astfel încât numărul arhitecţilor care proiectează să poată fi mult diminuat, astfel încât să dispară de pe piaţă arhitecţii care au onorarii mici. Domnului arhitect i se pare că numai un onorariu de 40-50 de Euro/mp ar (mai) putea salva arhitectura românească. Problema i se pare aceea că pot exista firme de proiectare în care arhitectul cu drept de semnătură să fie angajat, drept care ancesta nefiind parte directă în contractul de proiectare nu mai este răspunzător de calitatea proiectului. Pentru a justifica acest sistem, crede domnia sa că un sistem de asigurări este singurul în măsură să rezolve problemele, în paralel cu reducerea drastică a numărului de arhitecţi. În paralel discută şi despre minunile pe care astfel piaţa le-ar face. Ce nu spune domnul în cauză este că în…
“Eu aş vrea să dau la arhitectură (ar merita sau nu?) şi aş vrea să vorbesc cu cineva care a terminat deja facultatea. In special aş vrea să ştiu cât de repede îşi găseşte un arhitect un loc de muncă” Încercând să răspund acestei întrebari, fără să vreau, am căutat răspunsul poate mai mult decât trebuia şi nu sunt sigur că am şi răspuns după cum s-ar cuveni. Cei care ajung arhitecţi se definesc prin profesia lor. Cei mai mulţi dintre noi îşi văd profesia ca un destin şi mai puţin ca o meserie. În urmă cu mulţi ani am asistat la interviurile pe care patronul meu le ţinea cu colegi arhitecţi pentru jobul meu deoarece eu urma să servesc patria într-o unitate a marinei militare. Absolut toţi erau dispuşi să accepte salarii mici cu condiţia de a profesa. Astazi văd cu durere cum mulţi absolvenţi se oferă să lucreze gratuit, ca interni, pentru a acumula experienţă. Arhitecţii au reuşit ca prin stagiul de doi ani, în condiţii de criză, să pună în situaţii cel puţin neplăcute pe mai tinerii…
Va multumesc tuturor celor care ati apreciat, distribuit si comentat posturile mele din pagina de Facebook! Eu o sa continui sa fac arhitectura (oricum nu stiu nimic altceva) si sa scriu despre asta. Faptul ca fara nici un fel de promovare, 100 de persoane din care pe cele mai multe nu le cunosc personal au apasat pe micul buton cu “like” inseamna foarte mult pentru mine. Inca odata, va multumesc!
Am anuntat pe site-ul nostru Proiecte Case Trilitica lansarea in 2013 a unei noi serii de proiecte tip de case si vile. Actuala serie de proiecte tip dateaza din 2003-2004. Arhitectura contemporana sau cea moderna pareau prea putin pe gustul unui public care inca nu descoperise valorile unei noi arhitecturi. Desi romanii sunt deschisi la nou, apreciaza design-ul si cuceririle tehnologice, au fost foarte putin deschisi in privinta stilului caselor lor. Mileniul III a incepit deja de peste un deceniu. Sa nu uitam cum vedeam in copilarie acesti ani, cu masinile zburatoare si robotii care ne vor inlocui unca in gospodarie. Gadget-urile electronice si internetul, calculatoarele au depasit insa, dupa mine, acele previziuni, chiar daca robotul de bucatarie nu vine intr-u suflet daca ai striga dupa o cafea… Arhitectii epocii moderne au renuntat la fatadele puternic decorate de pana atunci si au ales sa reinventeze casele, pornind de la functiune. Acum, dupa un secol de modernism pornim de la stilul de viata. Ne dorim acum deschidere, lumina, dinamism. Familia este tot mai mult in centrul preocuparilor noastre desi viata cotidiana…
Am citit cu mare placere articolul “Construieste cum simti!”. Chestia asta l-a costat pe colegul arhitect (o sa ma uit cu grija, sa vad cum il cheama) banii pe un click, dar cred ca merita! Ideea este simpla, nu este nici noua, insa este elocvent exprimata: Oamenii, undeva in sinea lor, stiu cum trebuie sa fie, cum trebuie sa arate, cum trebuie sa… tine de indemanarea noastra, a arhitectilor, sa scoatem la lumina acele imagini latente…. Acum aproape 20 de ani am proiectat o casa despre care v-am mai spus. “Beneficiara” (adica mama) mi-a spus ea cum ar trebui facuta o casa. A descris in amanunt planurile mele. Daca desenele ar fi putut fi povestite, asa ar fi povestite. Nu a iesit nici cea mai frumoasa, nici cea mai buna casa, insa in ea intreaga familie s-a simtit intotdeauna bine. Am inteles destul de greu ca “potriveala” intre desenele mele si descrierea mamei are legatura cu subconstientul colectiv al intregii familii. In pofida diferentelor de varsta, de educatie, ba chiar si politice si religioase, aveam toti ceva in comun. Acel…